La fel ca in anii precedenti, si la aceasta editie festivalul de la Kavarna si-a mentinut cota ridicata prin aducerea unor trupe aflate in prim planul scenei metal europene. Ambianta a fost placuta, bulgarii, romanii (si alte natii) au venit cu mic cu mare sa asiste la festival, vremea a tinut cu noi, festivalul a fost foarte bine organizat, deci se indeplineau toate premisele pentru o atmosfera excelenta, asa ca… ROCK ON!

Scena metalica din prima zi a fost acaparata de vocile feminine, si, evident, de o muzica ceva mai linistita, dar pe tonalitati inalte (exceptia a constituit-o Doro, care canta un heavy in forta). Deschiderea a fost atribuita trupei Leaves Eyes, cu Liv Kristine la timona (ajutata in final si de partenerul ei de viata si scena, Alex Krull de la Atrocity). Aceasta si-a dus onorabil la indeplinire misiunea, incalzind publicul pentru ceea ce avea sa urmeze. A urmat Epica, trupa olandeza care nu mai are nevoie de nici o prezentare. Un show pe cinste, o prezenta scenica deosebita prin roscata vocalista Simone Simons, iar stilul acestora a marsat pe linia clasica, reactia publicului dovedindu-se pe masura. Cateva din piesele interpretate au fost: Samadhi, Resign to Surrender, Unleashed, Obsessive Devotion.

In sfarsit, pe scena a aparut Doro si trupa omonima. Deja se lasase seara, publicul era in plina forma, iar Doro a inceput in forta cu Earthshake Rock, continuand cu clasicele Burning the Witches, Bad Blood, True As Steel, Fur Immer, Burn It Up. Doro nu si-a dezamagit nici o clipa fanii, intreg show-ul desfasurandu-se in cea mai pura maniera heavy-metal, alternand inspirat piesele mai dure si rapide cu cele lente. Pe final Doro a cantat si preluarea Judas Priest, Breaking The Law, pe care de obicei o canta in duet cu (fostul) vocalist Accept – Udo Dirkschneider. Bis-ul (inevitabil) a incheiat apoteotic un show de exceptie, plin de vitalitate, cu 5 piese printre care s-au aflat si celebrele Love Me In Black si You’re My Family (aceasta din urma cantata impreuna cu un public efervescent timp de 10 minute).

A urmat headliner-ul serii Tarja Turunen, iar pentru mine, cel putin, inexplicabil cum Doro a cantat in deschidere, pentru ca Tarja nu mi se pare (de una singura) a beneficia de postura de headliner. Ex-vocalista trupei Nightwish, a avut o aparitie mult mai putin dinamica decat a predecesoarei sale din aceasta seara si cu multe cover-uri (cea mai cunoscuta piesa din aceasta categorie fiind Still Of The Night (Whitesnake)), singura piesa de rezistenta si cunoscuta fanilor fiind I Walk Alone. Pe langa aceasta a mai cantat si cateva piese Nightwish, pentru care Tarja are drepturi de autor datorita contributiei la compunerea acestora (Sleeping Sun, Wishmaster).

In sfarsit, la ora 1 din noapte, in fata a maxim 1500 de spectatori ramasi pe pozitii, s-a desfasurat trupa Atrocity. Cu Alex Krull – un frontman de exceptie, care a reusit instantaneu sa trezeasca din amorteala publicul pe jumatate adormit, Atrocity a reusit sa ofere un spectacol de exceptie, cantand cu mult patos si intretinand un dialog permanent cu publicul. Piesele vechi s-au desfasurat intr-o maniera death moderna, din pacate intre acestea s-au intercalat si cover-urile disco pe care Atrocity le-a cantat pe ultimele albume (ex. Shout). Per total, un show in forta, un Alex Krull foarte sociabil si o trupa care, daca ar reveni la sentimente mai bune fata de muzica metal, in mod sigur ar avea (inca) un cuvant greu de spus pe scena metalica europena si chiar mondiala.

Ziua 2

A fost dedicata aproape in intregime thrash-ului. Spun aproape pentru ca in deschidere a cantat o trupa finlandeza (Korpiklaani), care a constituit exceptia si care si-a castigat in ultimul timp multi fani prin stilul folk metal si piese antrenante gen “Vodka”. O cantare auzita de la distanta, destul de vioaie, dar parca fara substanta. Nu-mi dau seama cat au reusit sa incalzeasca publicul, pentru ca Destruction este o trupa cu multi fani in Bulgaria, iar la aparitia acesteia toata lumea s-a imbulzit catre scena pentru a participa activ la show. Schmier, frontman-ul trupei, o aparitie impunatoare, care are la randul lui public dedicat, a reusit sa mentina la un nivel ridicat adrenalina printre spectatori. Ramananad fideli sound-ului care i-a consacrat, acestia au sustinut un metal adevarat, cantat in forta si produs cu mare fidelitate.

Au urmat Sodom. Unkle Tom & Co. au parut intr-o forma excelenta, interpretand un trash-death sanatos, brazdat cu riff-uri de chitara fara compromisuri. Playlist-ul a cuprins nu mai putin de 20 de piese din care mentionez: The Saw is the Law, Outbreak of Evil, Napalm in the Morning, Sodomized, Obsessed bu Cruelty, City of God, Fuck the Police, M-16, Aber Bitte mit Sahne, Ausgebombt.

Headliner-ul celei de-a doua seri, bineinteles, Kreator. Un supershow thrash metal first class, numele Kreator fiind echivalent cu un thrash metal cum rar se mai poate auzi in zilele noastre. Legende vii ale unui de gen de mare succes in anii ’90, show-ul lor a decurs in plina forta, playlist-ul lor trecand prin toate albumele de succes ale trupei, cu piese clasice precum Endless Pain, Pleasure to Kill, Terrible Certainty, Extreme Aggression, Coma Of Souls sau Enemy Of God. Bis-ul a tinut publicul in priza, prin When The Suns Burn Red si Flag of Hate.

Ziua 3

Dupa agitatia din ziua precedenta, ne apucam din nou de vizionat. De data aceasta, intreaga zi este ocupata de trupe consacrate. Primii pe lista: Voivod. Canadienii s-au dezlantuit in fata publicului, prezentand piese diverse de pe mai toate albumele, avand ceva priza, mai ales la cei mai varstnici, care erau familiari cu muzica Voivod. Au urmat Primal Fear, cu o aparitie in forta, care s-a mentinut pe durata intregului show. Un power metal vanos, foarte heavy, fiecare piesa fiind transpusa live cu un profesionalism tipic german. De notat (pozitiv) prestatia scenica a vocalistului, iar din piesele cantate am retinut: Sign of Fear, Killbound, Six Times Dead, Fighting the Darkness, Metal is Forever.

Setlist Voivod la Kavarna Rock Fest 2010:

1. The Unknown Knows
2. The Prow
3. Ripping Headache
4. Tribal Conviction
5. Global Warning
6. Overreaction
7. Experiment
8. Nothing Face
9. Brain Scan
10. Nuclear War
11. Astronomy Domine

Ei bine, ultimele ore le-am petrecut in compania greilor. First, Annihilator – un show exploziv, ca de obicei, in care boss-ul trupei, Jeff Waters, s-a dezlantuit intr-o thrash-ereala pe cinste. In mare, o prestiatie energica si directa, tehno-thrash-ul combinat cu elemente heavy reusind sa capteze atentia publicului. Atrasi de explozia grupului, langa scena s-au aliniat o parte din artistii aflati in acest turneu, iar Schmier (Destruction) n-a scapat ocazia sa cante impreuna cu Annihilator piesa Alison Hell.

Playlist Annihilator la Kavarna Rock Fest 2010:

1. Box
2. Ambush
3. King
4. Hellwar
5. Plasma
6. Clown
7. Ultra
8. Stwof
9. Palace
10. Trend
11. Crys/ Alice

Accept a fost headliner-ul celei de-a treia seri. Un vocalist aproape necunoscut, care canta in cluburile germane inainte de a fi cooptat in trupa, a reusit sa ajunga aproape de nivelul lui Udo, desi vocea acestuia din urma pare a acoperi cu mai mult succes instrumentele celorlalti trupeti. Wolf Hoffman si-a facut din nou numarul, cantand o piesa de pe albumul sau solo (Classical). Intreaga trupa a venit cu un surplus de energie, nemtii comportandu-se exemplar (in ciuda varstei nu foarte fragede), energizandu-si rapid sustinatorii. Virtuozitatile instrumentale s-au amestecat superb cu inflexiunile vocalistului, iar jocul de scena si inlantuirea pieselor au intregit imaginea superba a unui show magnific.

Playlist Accept la Kavarna Rock Fest 2010:

1. Metal Heart
2. Midnight Mover
3. Restless
4. London Leatherboys
5. Loosers and Winners
6. Teutonic Terror
7. Breaker
8. Bulletproof
9. Neon Nights
Guitar Solo
Up to the Limit (bass solo)
10. Monster Man
11. Burning
12. Princess
13. I am a Rebel
14. Fast as a Shark
15. Balls

Per total, concluzionez ca cele 3 zile de concerte nu s-au abatut de la directia in care acest festival a evoluat, oraselul de la malul Marii Negre fiind si de aceasta data gazda perfecta pentru toti cei veniti sa petreaca in ritmuri de rock si metale si sa se simta in mediul lor. N-au lipsit numeroasele standuri cu merchandise si alte accesorii “metalice”, mancarea si bautura pe toate gusturile si buzunarele, motocicleta-premiu Harley Davidson, iar ca o noutate – bungee jumping chiar pe stadion, pentru amatorii de senzatii tari sau pentru cine dorea vizionarea concertelor de la inaltime! Oricum, Kavarna Rock Fest s-a ridicat la nivelul asteptarilor tuturor celor prezenti.