Asteptam de multa vreme concertul asta. Daca Rezident Ex fusese initiat ca un proiect scurt de revenire, a ajuns acum sa ia o asemenea amploare incat “baietii” sa se gandeasca la turnee si la noi albume. Ma bucur enorm sa regasesc in aceasta formatie spiritul de odinioara al metalului pur si mai ales sa constat ca membrii ei reusesc sa faca o muzica excelenta si concerte pe masura. O sa incep prin a elimina cele cateva elementele negative, pentru a putea mai apoi sa revin asupra acestui concert extraordinar din Silver Church.
Poate ca ar fi cazul sa se implementeze si la evenimentele noastre conceptul de programare exacta pentru fiecare concert. Am mai vazut lucrul acesta pe la festivaluri europene, insa mai putin in Romania. Nu cred ca sunt multi cei care ajung exact atunci cand urmeaza sa intre pe scena trupa principala. Daca se specifica in mod exact ora de intrare si apoi orele de cantare pentru fiecare formatie nu cred ca va avea nimeni de suferit. Insa prezentarea orei 20.00 pe program, iar mai apoi includerea pe ultima suta de metri a doua trupe pentru deschidere mi se pare inadmisibila. Practic, concertul efectiv al capului de afis a fost impins pana foarte aproape de ora 23.00 intr-o seara de joi.
Revenind la lucruri mai importante, seara a fost deschisa de trupa 9.7 Richter, destul de bine cunoscuta ascultatorilor bucuresteni daca e sa ma iau dupa reactia publicului. Marturisesc ca a fost prima auditie pentru mine, insa una care merita din plin marcata in carnetelul cu prospecte. 9.7 Richter abordeaza un stil mai agresiv de heavy si pe alocuri thrash metal care nu suna rau deloc. Tenta spre Black Sabbath si Judas Priest a fost extrem de evidenta, iar piesele bine structurate atat tehnic cat si liric au incalzit binisor cele cateva sute de oameni adunate in Silver Church. Finalul reprezentatiei, cu o combinatie intre Heaven & Hell (Black Sabbath) si Holy Diver (R.J. Dio) a facut ca aceasta trupa sa imi intre definitiv sub piele.
A doua formatie din deschidere se numeste Celestial Grounds. Daca de 9.7 Richter macar auzisem in treacat, numele acestei trupe nu mi-a spus nimic ca notorietate. Nu imi fac un obicei din a judeca lumea dupa aparenta, insa acesta trupa extrem de tanara a reusit sa imi schimbe putin perspectiva. Unul din membri purta un tricou pe care scria in traducere libera: “Cel mai pufos tobosar din istorie”, si pe buna dreptate, in timp ce vocalistul parea a fi progenitura lui Harry Potter cu Angela Gossow. E pacat ca mi-au ramas intiparite in minte aceste aspecte, pentru ca formatia a sunat foarte bine instrumental. Genurile de metal simfonic si progresiv s-au imbinat bine, iar riffurile si cele cateva solouri au fost de clasa. Totusi prezenta scenica a contat mult, lucru sesizat si din relativa stupefactie a publicului. Poate ca se impunea ca 9.7 Richter sa cante inaintea celor de la Rezident, daca e sa luam lucrurile dintr-o perspectiva meritorie.
Kempes si compania si-au facut aparitia pe scena pe acordurile piesei “Buletin de stiri”. Prima melodie este urmata de o pauza de cateva minute, pauza in care auditoriul inflacarat le-a aratat membrilor formatiei cam unde a ajuns nivelul de admiratie pentru niste muzicieni legendari si cam care trebuia sa fie limita superioara a decibelilor pentru restul concertului. Tavi Iepan a mentinut dialogul constant cu oamenii prezenti, introducand fiecare piesa cu cate o scurta istorie, fara a uita sa multumeasca publicului si sa arunce din cand in cand cate o gluma bine savurata.
Poate parea ciudat ca o formatie relativ nou infiintata arata atat de inchegata si se completeaza atat de bine. Kempes a preferat sa vorbeasca mai putin, rezumand-se sa cante cu publicul si sa ne incante cu o voce aproape neschimbata dupa 10 ani de pribegie. Responsabil cu antrenul a parut sa fie chitaristul neamt Matthias Lange. Instrumentist deosebit, cu o reprezentatie entuziasmanta pe scena si care s-a tinut de sotii si de glume pe intreg parcursul concertului. Omul are o charisma remarcabila si pare genul care nu o sa te plictiseasca niciodata cu clisee intr-un interviu. Desigur, charisma nu este principala lui calitate. Lange emana muzicalitate prin toti porii, isi valseaza chitara, o mangaie si o dezmiarda cum rar am vazut pe plaiurile noastre. Pare patruns de fiecare nota care-i paraseste coardele si apreciaza fiecare secunda de atentie din partea publicului. Christian Podratzky e figura sobra a grupului. Fiecare miscare e calculata si plina de tact, insa nu uita sa zambeasca. Iar momentele in care imbina bassul si simfonia cu ajutorul unui arcus de vioara sunt pur si simplu magistrale. Nici bateristul Vali Potra nu s-a lasat mai prejos. Tobele sale au zguduit din temelii coloanele pe care chipurile pictate ale “sfintilor” Johnny Cash sau Slash urmareau, probabil cu aceeasi apreciere ca a publicului, desfasurarea ostilitatilor.
Piesele se succed cu repeziciune, iar “Pompierul atomic”, “Catedrala sufletului”, “Roy Black Sabbath” sau “Oglind” lasa loc celei de-a treia generatii de compozitii Rezident Ex, ascultata in premiera in Bucuresti si reprezentata de piesa “Noi sa fim noi”. Dupa un inceput mai domol, publicul isi reintra in drepturi si incepe sa intoneze din ce in ce mai multe versuri, culminand cu melodiile de capatai ale formatiei, “Povestiri din gara”, “Fotografia” si “Brigadierii”.
Cu siguranta a fost unul din cele mai reusite concerte sustinute in Silver Church. Dibacia si spiritul acestor oameni sunt inca intense si pulseaza. Spre deosebire de alte trupe ajunse la maturitate, Rezident Ex promoveaza inca heavy metal-ul adevarat si demonstreaza acest lucru cu fiecare aparitie. Iar publicul si-a aratat multumirea prin siruri prelungi de scandari “Kempes” si “Rezident”, doar un semn ca lucrurile trebuie sa continue in directia asta. Multumim Rezident Ex si va asteptam revenirea cat mai curand.
Setlist concert Rezident Ex in Silver Church 2013:
1. Buletin De Stiri
2. Inchis – Caz De Boala
3. Camera Viselor
4. Pompierul Atomic
5. Catedrala Sufletului
6. Roy Black Sabbath
7. Lasa-ma Sa Zbor
8. Oglinda
9. Soldatul Cazut
10. Noi Sa Fim Noi
11. Povestiri Din Gara
12. Fotografia
13. Brigadierii
14. Iarna
