In 2019, black-metal-ul este un gen muzical foarte divizat, fie ca e vorba de orientari politice, de stiluri sau de natura versurilor. Blut Aus Nord reuseste sa treaca peste inconvenientul unei scene scindate si tensionate, fiind constienti de importanta creatiei si talentului. Nu o sa dezbat aici tumultul miscarii metal din viziunea politica. Este un subiect desuet care-mi inspira tabloide mondene si presa de scandal, desi, am vazut ca tema este fructificata, din pacate, in continuare.
De cum am aflat numele noului album Blut Aus Nord, “Hallucinogen”, curiozitatea s-a instalat usor in mintea mea. Blut Aus Nord sunt autorii unui sound halucinogenic, si isi propun sa stearga ideile preconcepute despre extreme-metal. Se auto-caracterizeaza ca fiind “Theoreticians of Insane Aesteticism”.
In 2017, Blut Aus Nord lansau “Deus Salutis Meae”, un album cu un vibe clasic ce isi dorea sa omagieze radacinile metalului extrem. Considerat un album concept, acesta a trecut oarecum neobservat sau nu a fost apreciat la adevarata lui valoare.
Spre deosebire de black-metalul norvegian, caracterizat de tonuri de chitara inalte si distors puternic, “Hallucinogen” vine cu o muzicalitate stranie, greu de incadrat, demoland stereotipurile. Regasesc acorduri, teme si concepte ce-mi amintesc de “Memoria Vetusta II – Dialogue With the Stars”, insa mult mai finisate.
“Hallucinogen” este un album ce indeamna la reflectie, este o imersiune in sine, astfel, gasesc ca numele se potriveste perfect. Ca inovatie stilistca, as compara albumul cu ultimul single al americanilor de la Liturgy, “God of Love”, pentru ca observ aceeasi maniera de a sparge cutume. Desi maiestuos si conceptual, albumul abunda de energie si de vibratie pozitiva, intr-o nota nostalgica. Insertiile de industrial-metal prezente pe albumele anterioare, sunt inlocuite cu riffuri melodioase care se incadreaza perfect in atmosfera reflexiva prezenta pe “Hallucinogen”. Rifurile acide, repetitive sunt insotite de tremolo clasic si de percutia rapida. Personal, am admirat mereu genul asta de muzica pentru ca ofera posibilitati nelimitate in ceea ce priveste compozitia.
Blut Aus Nord se numara printre trupele de pionierat in cel de-al treila val black-metal. In ciuda comparatiilor frecvente cu Deathspell Omega, sonoritatile lor abunda de viziuni disonante, psihedeliece si oculte. Poate ca termenul de “ocult” este mult prea folosit azi, pierzandu-si din semnificatie. Poate evoca o anumită directie estetică, una incarcata cu lumanări, pelerini si pentagrame, dar eu ii acord o insemnatate mai adanca, aceea de a conecta o atmosfera ciudata sau bizara cu sentimente de opresiune si interdictie.
Numele pieselor au inflexiuni latine, parca invoca entitati antice, fapt ce da albumului o aura idealista. Cele sapte piese, insumand aproape cincizeci de minute, transpun realitatea intr-o noua forma meditativa, redusa la absolut.
“Nomos Nebuleam” este piesa care deschide albumul si care surprinde prin tonurile noi, progresive, ocazie cu care poti remarca schimbarea dramatica a stilului. Ca un discurs coerent, albumul continua cu alte doua piese care adancesc starea meditativa: “Nebeleste” si “Sybelius”. Spiritul hermeneutic, congruent, este reluat si in “Anthosmos” si “Mahagma”, piese centrale care definesc albumul. Tematica albumului e, evident, legata de psihedelic. Acordurile chitarilor sunt dense, repetitive, desi, si in alte realizari Blut Aus Nord au obtinut efecte similare poate chiar mai convingatoare, folosind un sound industrial, cum este trilogia “777”.
Da, este un album pe care trebuie sa-l asculti cu rabdare, si este, mai degraba o opera in totalitate decat o colectie de sapte piese. Vizual, albumul a beneficiat de ingeniozitatea artistului francez Dehn Sora, care a mai colaborat in trecut cu mebrii trupei, el reusind sa capteze cu talent esenta muzicii.
“Hallucinogen” este un album hipnotizant dar nu frenetic, este un alt unghi al unei stari psihedelice, linistite. Detractorii ar putea spune ca este un album care se vrea a fi pretentios, fortat artistic. Dar odata ce rezonezi cu acordurile, realizezi ca muzica este autentica si lipsita de semnificatii mercantile, desi este mai accesibila spre deosebire de albumele precedente.
Asteptat cu incordare albumul a aparut in mediul online inaintea lansarii, fapt ce a determinat casa de discuri, (Debemur Morti Productionsi), sa modifice data, si sa-l lanseze mai devreme.
“Hallucinogen” este un univers incremenit, creat de catre o trupa care s-a indepartat de tipare, de zona de comfort si estetica consacrata. Este o epopee de aproape o ora care te poate transpune intr-o lume ideala, formata din proportii perfecte.
Recenzie scrisa de Alina!
